Marile bănci centrale investesc agresiv în aur, folosit tot mai mult ca monedă de rezervă

Marile bănci centrale, din SUA și până în Europa, investesc agresiv în aur, care devine în mod evident „noua monedă de rezervă” la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de portalul de informații financiare 24/7 Wall Street, preluat de MarketWatch.

Creșterea substanțială a prețului aurului vorbește de la sine, investițiile în metalul prețios aducând în trimestul al treilea un randament de 11,1%. Prețul aurului a crescut în primele nouă luni cu 16%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Portalul 24/7 Wall Street a analizat primii 10 mari deținători de aur, care, în mod surprinzător, nu coincid cu cele mai mari 10 economii ale lumii.

Astfel, două țări relativ mici, Elveția și Olanda, au rezerve importante de aur, ocupând pozițiile șase și nouă în clasament, chiar dacă PIB-urile lor se află abia pe locurile 19, respectiv 17 în lume.

Potrivit Acordului pentru Aur al Băncilor Centrale încheiat de state europene mari, multe țări cu economii importante ar trebui să vândă aur, dar nu o fac.

Marea Britanie, cu un PIB de 2.430 miliarde de dolari, este a șaptea mare economie a lumii, dar în funcție de deținerile de aur se află abia pe locul 17, reprezentând numai 15,9% din totalul rezervelor sale externe.

O altă excepție este reprezentată de Brazilia, care este pe locul șase în lume cu un PIB de 2.500 de miliarde de dolari, dar deține numai 33,6 tone de aur, respectiv 0,5% din rezervele sale externe. Brazilia se poziționează astfel pe un surprinzător loc 52 la nivel mondial în rândul deținătorilor de aur.

FMI este al treilea mare deținător de aur în lume, cu 2.814 tone, iar Banca Centrală Europeană se află în urma Indiei, pe locul 11, cu 502 tone, reprezentând 32,3% din rezervele sale.

Achiziții recente de aur au fost făcute de băncile centrale din Rusia, Turcia, Ucraina și Republica Kârgâză.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, acest metal nu mai este doar un scut față de inflație, dar și un element major de protecție în cursa mondială de devalorizare a monedelor, chiar dacă prețurile de consum sunt relativ stabile.

Analizele consiliului au arătat că o creștere de 1% a masei monetare, în decurs de șase luni, în Statele Unite, Europa, India și Turcia, tinde să majoreze prețul aurului cu 0,9%, 0,5%, 0,7%, respectiv 0,05%.

Statele Unite, prima economie a lumii cu un PIB de 15.000 de miliarde de dolari, au cele mai mari rezerve de aur, 8.133 de tone, urmate la mare distanță de Germania, a patra mare economie, cu 3.395 tone de aur.

Italia, a opta economie mondială, este al treilea mare deținător de aur, cu 2.451 tone, urmată de Franța, a cincea mare economie, cu 2.435 tone aur.

China ocupă abia poziția a cincea în clasamentul deținătorilor de aur, cu 1.054 tone, chiar dacă este a doua mare economie mondială, cu un PIB de 7.300 miliarde de dolari.

Topul primilor 10 mari deținători în aur este completat în ordine de Elveția, Rusia, Japonia, Olanda și India.